Nu există comentarii încă

Tensiuni

Am auzit prima dată despre conceptul de „tensiune” la o conferință GLS unde a fost prezentat de pastorul Andy Stanley și de atunci m-am gândit mult la el și l-am folosit la rândul meu. Mai mult decât atât, de ceva timp am început să gândesc mai mult în „tensiuni” decât în „alb sau negru”, „corect sau greșit”, „bun sau rău”. Prin aceasta nu neg aceste categorii, ci doar adaug categoria „tensiunii” la un uneltele folosite pentru înțelegerea realității și adaptarea la ea.

Un exemplu foarte bun prezentat la acea conferință a fost cel al tensiunii dintre familie și serviciu. Andy Stanley spunea că această tensiune nu poate fi eliminată ci doar administrată. Dacă încerci să o elimini, va trebui ori să renunți la serviciu pentru a avea timp din belșug pentru familie, ori să renunți la familie pentru a te putea dezvolta profesional fără piedică. Dar o astfel de tensiune va exista atâta timp cât vei avea serviciu și vei avea și familie, deci este mai bine să înveți cum să o administrezi constructiv.

Astfel, conceptul de tensiune definește existența unei situații de tip monedă cu două fețe. Ambele fețe sunt reale și necesare deși sunt opuse una alteia. O monedă autentică le va avea pe amândouă.

Ei bine, în acest articol aș dori să scriu despre tensiunea dintre flexibilitate și inflexibilitate sau despre tensiunea dintre consecvență și inconsecvență. Am constat că foarte greu reușim să o administrăm și nici măcar nu suntem conștienți de ea. Ba mai mult, noi ca oameni etichetăm același comportament în moduri opuse în funcție de cine îl dezvoltă.

Ceea ce numim la alții inconsecvență, la noi numim adaptabilitate. Ceea ce numim la alții inflexibilitate, la noi numim perseverență.

De ce se întâmplă lucrul acesta?

Deoarece perseverența include un anumit grad de inflexibilitate iar flexibilitatea include un anumit grad de inconsecvență. Omul perseverent are o înclinație naturală spre rigiditate sau inflexibilitate iar omul flexibil sau adaptabil are o înclinație naturală spre a fi conjunctural sau inconsecvent. Astfel ajungem la constatarea că fiecare virtute vine la pachet cu un defect, un fel de parte întunecată a virtuții.

Dar mai există un aspect al problemei. Tendința noastră umană este să-l etichetăm pe celălalt prin prisma a ceea ce ne caracterizează pe noi. Astfel dacă pe mine mă caracterizează consecvența și perseverența voi avea tendința să-l etichetez pe cel adaptabil ca fiind inconsecvent și conjunctural, iar dacă pe mine mă caracterizează adaptabilitatea voi avea tendința să-l caracterizez pe cel consecvent ca fiind rigid și inflexibil.

Legat de aceasta la o altă conferință GLS, vorbitoarea și-a prezentat experiența lucrului cu echipe internaționale.

Astfel odată a lucrat cu echipă compusă din americani și francezi. I-a întrebat pe americani cum este să lucreze cu francezii. Aceștia au răspuns: „Oh, știi cum e cu francezii. Spontani și inconsecvenți, relaxați, întârzie mereu și nu poți să te ții de planificare cu ei”. Altă dată a lucrat cu echipă compusă din francezi și indieni. I-a întrebat pe indieni cum este să lucreze cu francezii. Aceștia au răspuns: „Oh, știi cum sunt francezii. Rigizi și înțepeniți, incapabili să se adapteze la situație. La ei regulile înseamnă totul”.

Comic nu? Dar astfel de situații boicotează eficiența companiilor multinaționale. Diferențele culturale ne influențează radical modul în care ne percepem pe noi și pe ceilalți. Același lucru este valabil și pentru indivizii din aceeași cultură. Suntem diferiți și modul personal de a fi ne influențează radical modul în care ne percepem pe noi și pe ceilalți.

De ce este absolut necesar ca liderii să fie conștienți de aceste adevăruri și tensiuni?

Deoarece doar așa pot echilibra eficient conducerea lor. Dacă ești caracterizat de flexibilitate, spontaneitate și adaptabilitate trebuie să fii conștient, pe de o parte de tendința ta de a fi inconsecvent și conjunctural, iar pe de altă parte să fii conștient de tendința de a-i caracteriza pe cei consecvenți ca fiind rigizi. Dacă ești caracterizat de perseverență și consecvență trebuie să fii conștient, pe de o parte de tendința ta de a fi rigid și inflexibil, iar pe de altă parte să fii conștient de tendința de a-i caracteriza pe cei adaptabili ca fiind inconsecvenți.

Dacă liderii nu administrează bine aceste tensiuni, mai devreme sau mai târziu vor avea parte de crize majore în conducerea lor. Cel flexibil și spontan va induce nesiguranță și lipsă de încredere în echipă, iar cel consecvent va induce teamă și sentimentul de „dictatură” la cei din echipă.

Cred că a devenit foarte clar că echilibrul nu poate fi atins decât într-o echipă complementară în care fiecare este conștient de aceste tensiuni și este deschis la feedbackul celorlalți. Din păcate echipele dezechilibrate vor furniza feedbackuri și decizii dezechilibrate. O echipă compusă majoritar din oameni flexibili va forma o cultură organizațională caracterizată de entuziasm, relații calde și adaptabilitate, dar și de lipsa coerenței și a unei infrastructuri eficiente capabile să susțină creșterea și complexitatea aferentă acesteia. O echipă compusă majoritar din oameni consecvenți va forma o cultură organizațională caracterizată de coerență, structură și strategie eficientă, dar și de răceală și lipsa unei păstoriri calde și personale.

Administrarea eficientă a tensiunii dintre flexibilitate și consecvență nu se face ușor, nu poate fi pusă pe pilot automat și nu este rodul unui singur individ, dar trebuie să fie întotdeauna un scop principal al echipei de conducere. Pentru aceasta echipa trebuie să fie complementară, echilibrată și să existe un cadru bine pus la punct, compus din viziune, valori și practici clare.

Dumnezeu să ne ajute la împlinirea acestui deziderat pentru a administra cu înțelepciune lucrarea Bisericii câștigate cu prețul sângelui lui Isus Hristos.

 

 

Ultimele postari ale lui Laurentiu Funieru (vezi toate)
Distribuie pe Facebook

Postează un comentariu