Se încarcă pagina

Pe urmele Maestrului – 3 – Profil de ucenic

Să fii ucenic al lui Isus nu e lucru mic. Asta depășește simpla asociere recurentă cu mulțimea spectatoare din cadrul serviciilor duminicale. Să fii ucenic e mai mult decât să te declari membru al unei biserici locale. Ba chiar mai mult decât să faci o slujbă spirituală recunoscută de biserică. Îndrăznesc să afirm că a fi ucenic trece dincolo de dezvoltarea unui timp devoțional zilnic și e chiar mai mult decât a pretinde dragoste față de Isus. Însă le poate cuprinde pe toate acestea la fel cum o imagine conține piesele de puzzle din care este compusă. A fi ucenic este un modus vivendi. Asta pentru că ucenicia nu se rezumă la un curriculum parcurs cu brio în „n” săptămâni, ci se întinde pe parcursul unui drum de o viață. E aventura călătoriei neabătute din clasica lui John Bunyan (Călătoria Pelerinului), sau a ieșirii din Zona de comfort a Omului Obișnuit din mai recentă carte a lui Bruce Wilkinson (Cel ce dă viziunea). Să fii ucenic înseamnă să calci pe urmele marelui maestru, intrând astfel în selectul proces al transformării. De aceea dacă ar fi să conturez silueta celui aflat pe cărăruia uceniciei m-aș întreba ce așteptări are Isus de la el sau cum îl descrie Învățătorul. Cuvintele Domnului din Matei 16:24 ne pot servi ca bază pentru creionarea acestui contur. read more

Ispitele liderului 7 – Autoprotecția

Domnul Isus spunea odată că o cetate așezată pe un munte nu poate rămâne ascunsă. Problema acelei cetăți este că se situează pe o înălțime. Cu cât ceva sau cineva se află „mai sus” cu atât este mai expus privirilor…și criticilor. Nu trebuie să fi de mult timp lider ca să afli acest lucru pe pielea ta. Odată așezat în poziția de conducere, ochii tuturor se vor îndrepta spre tine și fiecare te va evalua în funcție de așteptările și standardele sale. Începi să cunoști partea mai puțin plăcută a conducerii, anume expunerea la lovituri. read more

În conducere, excelența face diferența

Liderii influențează oameni pentru a face anumite lucruri. Liderii excelenți îi influențează pe oameni să facă anumite lucruri, la cel mai înalt nivel. Conducerea intențională include două ingrediente esențiale: determinarea obiectivelor și stabilirea standardelor. În mod logic, oamenii care l-au luat în serios pe Dumnezeu ar trebui să demonstreze aceasta în munca lor.

Regele Solomon a organizat regatul și serviciile de la Templu la un așa nivel, încât regina din Seba a rămas foarte impresionată în timpul vizitei ei la Ierusalim (1 Regi 10:5). Apostolul Pavel credea că Biserica trebuie să aibă influență în lume atât prin acțiunile ei, cât și prin calitatea acțiunilor ei – “ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni” (Coloseni 3:23). Cu toate acestea, marea majoritate a celor angajați în actul conducerii spirituale sunt preocupați, în cel mai bun caz, de acțiunile care trebuie organizate, neglijând nivelul la care acele acțiuni sunt organizate și îndeplinite. Aceasta generează o cultură a mediocrității și a apatiei care știrbește autoritatea bisericii în localitate și, prin urmare, împiedică îndeplinirea scopului ei. Iată câteva modalități de promovare a culturii excelenței în conducere: read more

VIZIUNEA – Încotro mergem? – partea 1

Scopul acestui articolul este înțelegerea, dezvoltarea și articularea viziunii de către liderii bisericilor pentru lucrare, deoarece, în felul acesta, slujitorii pot fi focalizați pe împlinirea scopului lui Dumnezeu pentru biserică sau organizația pe care o conduc.

Bisericile din confesiunea noastră au de luat o decizie foarte importantă, şi anume decizia cu privire la autoritate, decizie care trebuie să răspundă la întrebarea: „pe cine va sluji Biserica noastră sau Cultul nostru?”. Desigur, sunt multe răspunsuri care pot fi date aici. Biserica poate sluji pastorului, bordului pastoral, comitetului, unui grup influent, culturii în care există sau substructurii culturale pe care a dezvoltat-o de-a lungul anilor şi, în felul acesta, să ajungă să facă ceea ce place unui anumit grup sau unei anumite culturi. Aici suntem într-un moment de maximă tensiune, unde un organism viu în Hristos va trebui să decidă să placă Celui care zidește Biserica şi în consecință, să lase Scriptura să devină autoritatea deplină.
Următoarea decizie tot atât de importantă ține de direcția pe care merge Biserica sau organizația noastră. Această decizie răspunde la întrebarea: „ce vrea Cel pe care-L slujim să facem pentru El?” Această întrebare vorbește despre scop şi viziune. read more